Este necesar sa inmultim productia de energie regenerabila de opt ori in comparatie cu nivelul din 2021 si sa triplam investitiile anuale in infrastructura de distributie, conform unui studiu efectuat de PwC, bazat pe informatiile furnizate de Agentia Internationala pentru Energie (IEA). Aceste masuri sunt esentiale pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatica la nivel global pana in anul 2050.
Potrivit informatiilor furnizate de sursa citata, se estimeaza ca pana in 2050, cererea globala de energie va inregistra o crestere de aproximativ 20% in comparatie cu anul 2021. Cu toate acestea, obiectivele ambitioase la nivel mondial de reducere semnificativa a emisiilor de dioxid de carbon au evidentiat discrepante semnificative intre tehnologiile actuale, infrastructura si investitii, si nivelurile mai elevate necesare in viitorul apropiat pentru a facilita tranzitia catre un nou model energetic. Acest lucru este cu atat mai important cu cat consumul de energie reprezinta aproximativ 73% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera.
In România, in ultimii ani, eforturile de investitii in sectorul energiei regenerabile au fost in crestere, dar exista inca o cale considerabila de parcurs pentru a atinge angajamentele stabilite in Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice 2021-2030 (PNIESC). Conform datelor celor mai recente de la ANRE, capacitatea de productie a Romaniei in energie eoliana a ajuns la 3 GW, in timp ce cea in energie solara a atins 1,5 GW. Potrivit versiunii actuale a PNIESC, adoptata in octombrie 2021, Romania isi propune sa atinga o pondere de 30,7% a energiei regenerabile in consumul final brut de energie pana in 2030, prin construirea de noi centrale eoliene, fotovoltaice si hidroenergetice, precum si prin stimularea numarului de prosumatori.
Conform Strategiei pe Termen Lung pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera (STL), notificata Comisiei Europene in aprilie 2023, ponderea energiei din surse regenerabile in consumul final brut de energie pentru 2030 a fost revizuita la 36,3% pentru Romania. In total, prin PNIESC 2021-2030, Romania si-a propus sa instaleze capacitati aditionale de 6,9 GW in productia de energie din surse regenerabile in perioada mentionata.
Valoarea investitiilor pe care Romania le poate realiza prin cofinantare din PNRR si Fondul pentru Modernizare depaseste 16 miliarde de euro, in domenii precum energie regenerabila, inlocuirea carbunelui, productia si utilizarea hidrogenului verde, energie nucleara, cogenerare de inalta eficienta, biocombustibili si modernizarea infrastructurii energetice. Raportul PwC a analizat lacunele ce trebuie sa fie depasite pentru a construi un sistem energetic fiabil, accesibil si prietenos cu mediul.
In acest moment, aproximativ 80% din necesarul de energie primara este acoperit de hidrocarburi, cum ar fi petrolul, gazele naturale si carbunele. Celelalte 20% provin din sectorul energiei electrice, iar din aceasta cifra, deja 38% este generata prin tehnologii care nu produc emisii de CO2 – acestea includ energia nucleara, hidroenergia, energia solara si cea eoliana.
In decursul ultimilor ani, datorita schemelor de subventii, creditelor fiscale si scaderii costurilor nivelate ale energiei, implementarea capacitaților de producție de energie electrică din surse regenerabile, în special cele solare si eoliene, a inregistrat o crestere semnificativa. La nivel global, intre 2016 si 2021, au fost adaugati la infrastructura energetica 1.282 GW de capacitati de productie din surse regenerabile, iar conform Agentiei Internationale pentru Energie (AIE), estimarile pentru perioada 2022-2027 indica instalarea a inca 2.400 GW. Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivul global de emisii nete zero pana in 2050, capacitatea totala instalata pentru productia de energie din resurse regenerabile trebuie sa creasca la peste 27.000 GW. Accelerarea acestui proces este esentiala nu doar pentru decarbonizarea consumului actual de energie electrica, ci si pentru asigurarea unei surse suficiente de energie primara pentru consum.
Orice energie electrica generata de turbinele eoliene sau panourile solare trebuie sa fie livrata utilizatorilor. Extinderea si consolidarea retelei presupun eforturi semnificative din punct de vedere financiar si temporal. In deceniul recent incheiat, investitiile medii la nivel global in aceasta directie au totalizat aproximativ 300 miliarde de dolari anual. Cu toate acestea, conform AIE, investitiile anuale vor trebui sa atinga valori cuprinse intre 560 si 780 miliarde de dolari pana in 2030.
In anul 2022, nivelul global al capacitatilor de stocare in baterii pentru retea a crescut cu 16 GW. Totusi, conform AIE, pentru a atinge obiectivele de emisii nete zero, aceasta capacitate trebuie sa creasca de 143 de ori pana in 2050.
Aproape 20% din totalul emisiilor globale de CO2 provin din patru produse denumite „dificil de inlocuit”, si anume oțelul, cimentul, amoniacul si plasticul. Aceste produse constituie o provocare semnificativa pentru procesul de electrificare, din cauza costurilor ridicate si a dimensiunilor masive ale inlocuirii. Chiar daca pare paradoxal, companiile din industria hidrocarburilor detin capitalul, cunostintele tehnice, abilitatile necesare si resursele adecvate pentru a juca un rol crucial in facilitarea tranzitiei energetice. Implicarea lor este esentiala pentru o tranzitie fara probleme catre un sistem energetic durabil.
Pe masura ce capacitatile actuale si viitoare de productie de energie sunt planificate pentru a satisface cererea globala, aprovizionarea cu diverse materii prime minerale ramane insuficienta si este considerata critica. Aceste minerale critice, precum litiul, cobaltul, nichelul, grafitul, aluminiul, cuprul, metalele din grupul platinei si elementele de pamanturi rare, sunt esentiale pentru fabricarea vehiculelor electrice si pentru capacitatile de stocare a bateriilor. Prin urmare, lipsa acestor minerale poate avea un impact semnificativ asupra ritmului si amplitudinii tranzitiei energetice. Pentru a mentine traiectoria catre zero emisii nete pana in 2050, Agentia Internationala pentru Energie (IEA) estimeaza ca economia globala va avea nevoie de patru ori mai multe minerale critice in 2030 fata de nivelul din 2021.
Conform BloombergNEF, investitiile in tranzitia energetica au atins paritatea cu cele in sectorul hidrocarburilor in 2022, fiecare domeniu atragand aproximativ 1.100 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivele globale ale tranzitiei energetice, sunt necesare investitii semnificativ mai mari, cu estimari cuprinse intre 4.000 si 6.000 de miliarde de dolari anual. Amploarea acestei provocari subliniaza rolul crucial pe care il joaca sectorul financiar in sprijinirea tranzitiei catre un viitor energetic durabil, iar necesitatea elaborarii si implementarii politicii adecvate pentru a stimula investitiile este evidenta.
Comments